POEZII ALESE

 POEZII ALESE

 Poezia a fost aleasă de George Coșbuc pentru a deveni imn. A fost pusă pe note, imediat ce a fost recitată de poet, de Alfonso Castaldi.

Alfonso Castaldi (23 aprilie 1874, Maddalone, Italia - 6 august 1942, Bucureşti) - compozitor, dirijor şi profesor. Studiile muzicale le-a început la Maddalone (1879-1883) cu Michele Serino (teorie-solfegiu) şi Luigi Picillo (teorie-solfegiu şi armonie), continuându-le la Conservatorul din Napoli (1883-1889) cu Paolo Serrao (armonie), Francesco Cilea şi Umberto Giordano (contrapunct, fugă şi compoziţie).

Profesor particular de mandolină, chitară, vioară şi teorie muzicală la Galaţi (1896-1901); profesor de orchestră (1904-1905), de armonie, contrapunct, compoziţie şi orchestraţie (1905-1940) la Conservatorul Bucureşti; inspector al muzicii în Ministerul Artelor (1925-1929). A publicat articole, cronici muzicale, note în „Fungalo” (Napoli), „Don Marzio” (Napoli) şi „Muzica”. A scris versuri în limba italiană şi a publicat un volum de poezii (Napoli, 1892). A fondat orchestra „Tinerimea simfonică” din Bucureşti (1914). A dirijat concerte simfonice în ţară şi peste hotare (Italia şi Rusia).

La arme

De Ștefan Octavian Iosif

 

Veniți, viteji apărători ai țării!
Veniți, căci sfânta zi a răsărit:
E ziua mare a reînălțării
Drapelului de gloanțe zdrențuit!
Veniți din toate unghiurile zării,
Să cucerim ce-avem de cucerit!

La arme, cei de-un sânge și de-o lege!
La arme, pentru neam și pentru rege!
Când Patria ne cheamă sub drapel,
Datori sunt toți copiii ei s-alerge,
Să-l apere, să moară pentru el!

Ce credeți voi, noroade nesătule,
Că nu ne poartă grijă Cel-de-Sus!
N-am înfruntat noi năvăliri destule
Din miazănoapte, răsărit și-apus!
Adună-ți, rege, oștile și du-le
La biruință-așa cum le-ai mai dus!

La arme, cei de-un sânge și de-o lege!
La arme, pentru neam și pentru rege!
Când Patria ne cheamă sub drapel,
Datori sunt toți copiii ei s-alerge,
Să-l apere, să moară pentru el!

Cu-al nostru sânge-am scris al nostru nume
În cartea gloriosului trecut:
Și mulți dușmani ar vrea să ne sugrume,
Dar până când mai stau Carpații scut
Acel ce ne va șterge de pe lume
Să știe toți că încă nu-i născut!

La arme, cei de-un sânge și de-o lege!
La arme, pentru neam și pentru rege!
Când patria ne cheamă sub drapel,
Datori sunt toți copiii ei s-alerge,
Să-l apere, să moară pentru el!

Să știe toti că un popor nu moare
Când veacuri a luptat necontenit —
Și-i scris în cartea celor viitoare
Că va să vină ceasul preamărit,
Când mândru străluci-va-ntre popoare
Ca soarele, aici, în răsărit!

La arme, cei de-un sânge și de-o lege!
La arme, pentru neam și pentru rege!
Când Patria ne cheamă sub drapel,
Datori sunt toți copiii ei s-alerge,
Să-l apere, să moară pentru el!

=======

"La arme" : versuri de Şt. O. Iosif, muzica de Alfonso Castaldi / Mircea M. Ştefănescu. Din: Cîntecul revoluţionar şi patriotic românesc. p. 241-242 . ─ Bucureşti : Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, 1974, 360 p.

 

https://www.youtube.com/watch?v=twnD7ndiUo8

 

FRAGMENT EPIC de George Coşbuc

 Iar pe lumea cealaltă scoborînd acum flăcăii
Cei căzuţi la Vid pe dealuri şi pe sesiuni la Vidin,
Citi găsesc pe rînd în stoluri, adunaţi în gura văii
Stau s-aştepte alte gloate cîte se vedeau că vin.
Unii şterg de iarba udă cîte-o sabie-ncruntată,
Din pulpana hainei alţii sîngele duşman îl storc,
Şi se laudă cu toţii şi vorbesc ou toţii-odată,
Precum fac biruitorii din războaie când se-ntorc.
 
Cînd văzur-această gloată, toţi acei ce-nduşmăniră
Pe români de-a lungul vremii, plini de spaim-au tresărit
Şi s-au resfirat în noapte, precum fumul se resfiră,
Şi din margini mai spre margini se topeau necontenit.
Cu genunchii plini de tremur şi cu suflul morţii-n gură,
Morţi erau de-a doua oară, ca-ntr-al Orcului noian
Luptătorii din Ahaia cînd îngălbeniţi văzură
Strălucind prin noapte coiful comandantului troian.
 
Dar ai noştri, morţi de veacuri, cîţi pieriră prin războaie,
Apărînd a lor credinţă şi pămîntul românesc,
Stau cu ochii ţintă-n noapte şi-a lor mijloc îl îndoaie
Ca s-apropie privirea de minunea ce-o zăresc :
Văd români, şi-aud cuvinte româneşti ! De-ai lor cu toţii !
Umilit venea, iar astăzi ce trufaş acest popor —
Şi-ndrăznind dinîi o seamă,  vin sfioşi să-şi vadă soţii,
Tot mai mulţi, cu toţii-n urmă ies grăbiţi din noaptea lor.
 
Şi precum în neastâmpăr paseri grabnice cu zborul
Se tot strîng de pretutindeni toamna ca să plece-n stol,
Astfel s-adunau românii şi sporea mereu poporul
 
Celor morţi  umplînd de vuiet cîmpul mai nainte gol.
S-a mişcat acum de-a valma toată lumea-n locuinţa
Umbrelor, sunînd ca marea şi-ntr-un zbucium nentrerupt,
Iar de-atîta nor de duhuri ce-şi vădea prin glas fiinţa
Se părea că-i românească toată lumea dedesubt.
 
Străbătând genuni cu mersul, nesfîrşită li-e venirea,
Ca potopul de puternici şi nebiruiţi ca el
Cîţi pieiră făr' de urmă copleşiţi de năvălirea
Asiei, şi-arcaşi cu glugă, din cîmpiile lui Gel.
Cîţi au înroşit cu sînge rîuri mari şi-ascunse plaiuri,
Cînd prin văile bulgare Ioniţ-avea locaş
Şi frumosul grai al nostru printre bîlbîite graiuri
Şi-1 păstrau, murind sub steagul ducilor de Făgăraş.
 
Iată-i înşişi vin în frunte cei ce-au cîrmuit norodul,
Principii din munţi şi banii cu viteze fiare-n scut,
Şi cu Negru Vod-alături vine Dragoş Voievodul,
Unul fost la Olt de pază, celălalt străjer la Prut.
Şi-Alexandru-al cărui nume şi-astăzi codrii-l mai îngînă,
Tînăr şi părînd ca Hector cel cu coif fluturător
Cînd cu suliţa-i grozavă, falnic răsucind-o-n mînă
Sare-n mîndru-i car şi umple cîmpii Troiei de omor.
 
Trăsnete-al mîniei noastre, Mircea, tu iuţeşte-ţi paşii !
Adă-ţi gloatele ce-n clipa bine-potrivitei vremi
Prins-au fulgerul cu palma ! Braţ, ce pustiind vrăjmaşii,
Dunărea ca soţ de luptă, munţii te-ai trudit să-i chemi.
Ce vei fi gîndit tu, Mircea, cînd vedeai pornit cum vine
Peste munţi şi peste ape, ca furtuna, Ilderim ?
Vai, putem noi  azi pricepe sufletul ce-a fost în tine,
Mai avem simţire-n inimi ca-ndeajuns să te slăvim ?
 
Iar dincolo vine-n goană cel ce-n numărate zile
A clintit temeiul lumii şi-a oprit şi vremea-n loc,
Cel cu nume sfînt de-arhanghel — cu-al tău nume, Mihaile,
Tot ca tine de puternic şi cu sabie de foc.
 
Munţii se retrag din cale-i, iar potrivnica sa bardă
Intră-n fier ca-n lemnul putred, pui de oltenescul leu ?
Foc de n-ar mai fi, şi lege, ca nimic să nu mai ardă,
Foc ar naşte iar pe lume ochii-acestui Prometeu.
 
Şi cu el Fărcaş şi Stoica, şi-nvîrtindu-şi buzduganul
Doi Buzeşti, ducînd şi spaimă şi-al pieririi-ngheţ cu ei !
Spuie Neajlovul, Sinane, cîte oşti pierdu sultanul,
Şi Şelimberul să spuie cum ţi-a fost, nebune-Andrei ?
Amurat, ţi-aduci aminte, cum sosi grăbit o dată
Şi era să-ţi spargă poarta ea să-ţi intre-n Ţarigard ?
Şi ce cale-avea să facă ! Dar s-a tînguit vrodată
Fulgerul că-i drum departe de la nor pînă la brad ?
 
Iată-l însă cel din cuibul pus de-oştenii teutonici,
Ştefan, turnul de-apărare al românilor, venind
Suflet mînios şi-n toată strălucirea cîtă-n cronici
Scrisă e c-a fost pe vremea cînd el ţara străjuind
A făcut din oase-un munte şi-a-nhăţat şi regi de plete
Şi, arînd de ciudă eîmpul, puse-n jug duşmanii lui —
Pe mănunchiul spăzii sale mîna lui tot caldă stete,
Căci el nu ştiuse-n viaţă cum s-anină spada-n cui.
 
El şi-aici e-ntreg în arme şi purcede-aprins pe cale,
Parc-apururi vede-n faţă Rahova şi Podu-nalt,
Iar de vuietul mulţimii şi de coifuri şi de zale
Tremură, răzbit de spaimă, tot tărîmul celălalt.
El şi-aici e vîntul iernii, şi duşmanii săi sînt pleava !
Urcă munţi fără de plaiuri, trece Dunări fără pod —
Faceţi loc ! Sosesc ca rîul luptătorii din Suceava,
Trec voinicii cei năpraznici ai lui Ştefan Voievod !
 
Şi Ion Cumplitul Vodă, jalnic schilăvita strajă
A Moldovei, scut puternic al poporului de rînd,
Şi nenfricoşatul Ţepeş, Petru Rareş a lui Majă
Vin  cu toţii  de prin  noapte,  gloate-n urmă-le-aducînd.
Şi hatmani şi capi de oaste — daţi-mi voi acum o sută
De vieţi, ca să am vreme să-i numesc aici pe toţi !
 
Şi tu, neam român, tu astăzi stai cu inima pierdută,
Făr’ de zei te crezi pe lume şi pustiu tu te socoti.
 
Iată-ţi gloria de veacuri ! Umbre mari din lumea moartă,
Ah, că n-am eu glas de tunet ca să pot să le rechem —
Ne avem şi noi Olimpul, şi pe-a veşniciei poartă
Am intrat şi noi ; şi-ntr-însul zei fără de moarte-avem !
Ce-ţi aluneci plin de jale ochii umezi pe ruine,
Neam al nostru, ca să judeci drumul schimbătoarei sorţi ?
Soarele din noapte iese, din mormînt puterea vine :
Naşterea cea viitoare ne e-n lumea celor morţi.

Din Semănătorul, anul I, nr. 1, 2 decembrie 1901.

 

Vitraliile dăruite de familia Coșbuc și G. Sfetea

Actualmente se află în fereastra muzeului fiind mutate din Paraclisul Sf. Ilie, care este mai puțin vizitat.

Stânga: „PENTRU ODIHNA FIULUI NOSTRU ALEXANDRU ȚIE CU SMERENIE NE RUGĂM DOAMNE. ELENE și GEORGE COȘBUC

La mijloc: SUFLETUL FIULUI NOSTRU ALEXANDRU COȘBUC ÎNTRU PACEA MILEI TALE DOAMNE ODIHNEȘTE-L.  ELENA și GEORGE

Dreapta: PENTRU PACEA DE VECI A SUFLETULUI MAMEI SALE MARIA SE ROAGĂ FIUL SĂU. GEORGE SFETEA

B I B L I O G R A F I E (Maxim Morariu)

A. Izvoare

***, Slujbele, viața și canonizarea Sfinților Martiri și Mărturisitori Năsăudeni Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra și Vasile din Telciu (12 noiembrie), Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2008.

***, Tomosul sinodal al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române pentru canonizarea  Sfinților Martiri și Mărturisitori Năsăudeni Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile Manu din Mocod, Grigore din Zagre și Vasile din Telciu, în rev. „Renașterea”, anul XIX, nr. 5 (217)/2008, p. 2.

Barițiu, George, Istoria regimentului alu II romanescu granitariu transilvanu,  tipărită la Romer și Kamner, Brasiovu, 1874.

Idem, Pagini alese din Istoria Transilvaniei, pre doue sute de ani din urma, Volumul I, Sibiu, tipografia W. Krafft, 1889.

Tanolli, Silvius – Cossimeli, Antonio, Poemation de secunda legione Valahica sub Carlo Barone Enzenbergio, Cibinii Transylvaniae, 1768.

B. Dicționare și enciclopedii

I. A. Candrea, Dicționar enciclopedic ilustrat, ,,Cartea Românească”, Editura Cartea Românească,  București, 1931.

Diaconovich, C., Enciclopedia Română,publicată din însărcinarea și sub auspiciile Asociațiunii pentru Literatura Română și cultura poporului român, Tomul II,  Editura și tiparul lui W. Krafft, Sibiu, 1904.

Idem, Enciclopedia Română,publicată din însărcinarea și sub auspiciile Asociațiunii pentru Literatura Română și cultura poporului român, Tomul III,  Editura și tiparul lui W. Krafft, Sibiu, 1900.

Academia Republicii Socialiste România, Dicționar Enciclopedic Român, vol. IV, Editura Politică, București, 1966.

***, Minerva - Enciclopedie Română,  Editura comitetului de redacție al Enciclopediei Române Minerva, Cluj-Napoca, 1929.

***, Mic dicționar enciclopedic, Ediția a III-a, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986.

Volume de autor

Giurăscu, C. Constantin, Istoria Românilor, vol. III, Editura All, București, 2007.

Feier, Nicolae, Sfinți români Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Telciu, Grigore din Zagra, Vasile din Mocod, Ediția a II-a, Editura Karuna, Bistrița, 2008.

Alexandru Filipașcu, Istoria Maramureșului, Tipografia ziarului ,,Universul”, București, 1940

Iorga, Nicolae, Istoria Bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilor, vol. II, ediţia a II-a, Bucureşti, 1932.

Maior, Petru, Istoria besearicei românilor atât a cestor dincoace, precum şi a celor dincolo de Dunăre, Buda, în Crăiasca Tipografie a Universităţii din Pesta, 1813.

Păcurariu, pr. prof.dr. Mircea, Pagini din istoria Bisericii Româneşti, Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului, Cluj-Napoca, 1991.

Idem, Istoria Bisericii româneşti din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului, Cluj-Napoca, 1992.

Șotropa, Valeriu, Districtul grăniceresc năsăudean și locul  său în lupta pentru progres social și libertatea națională a românilor din Transilvania, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975.

Tanco, Teodor, Lumea Transilvană a lui Ion Creangă,  Editura Virtus Romana Redidiva, Cluj-Napoca, 1999.

Idem, Virtus Romana Reididiva - însemnări și portrete, volum editat de comitetul de cultură și educație socialistă al județului Bistrița-Năsăud, Bistrița, 1973.

The Metropolitan see of Cluj, Alba, Crișana and Maramureș, Present relationship between the ortodox and the greek-catholics in Romania, Renașterea Publishing House, Cluj-Napoca, 2006.

Wright, Jonatan, Iezuiţii-misiune, mituri şi istorie, trad. Maximilian-George Gavrilciuc şi Daniela-Georgiana Arşinel, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2010.

Studii și articole

Anania, Bartolomeu, Cuvânt la canonizarea Sfinților martiri năsăudeni,  în rev. „Renașterea”, anul XIX, nr. 5 (217)/2008, p. 1.

Bichigean, Vasile, Poemation de secunda legione Valahica sub Carlo Barone Enzenbergio, în rev. ,,Arhiva Someşană”, nr. 3, Năsăud, 1925, pp.39-66.

Boca, Pompei, Cu privire la conscripția grănicerilor năsăudeni din 1763-1764, în revista ,,Arhiva Someșană”,  nr. 2/1973-1974, Năsăud, pp.178-184.

Bunea, Ioan, Un martir al ,,Legii Românești”:Tănase Todoran din Bichigiu, în vol. „Mărturie și martiriu în Transilvania secolului al XVIII-lea”, coordonatori: Dorel Man și Flore Pop, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2004, pp.177-181.

Catone, Valeriu, Onomastica, în vol. „Salva- repere monografice”, coord.  Ana Filip și  Ioan Morariu, Editura George Coșbuc, Bistrița, 2005, pp. 197-209.

Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Mesaj la canonizarea Sfinților năsăudeni, în rev. „Renașterea”, anul XIX, nr. 5 (217)/2008, p. 3.

Drăgoi, Macarie Marius, Un martir al Bisericii străbune: Tănase Todoran din Bichigiul Năsăudului, în vol. „Mărturie și martiriu în Transilvania secolului al XVIII-lea”, coordonatori: Dorel Man și Flore Pop, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2004, pp. 205-209.

Gheorghiță, Mihai, Încă o istorie a regimentului de graniță de la Năsăud, în revista ,,Arhiva Someșană”,  seria a III-a, nr. 3, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2004, pp. 417-437.

Ivanov, Bogdan, Martiri năsăudeni trecuți în rândul sfinților,  în rev. „Renașterea”, anul XIX, nr. 5 (217)/2008, p. 3.

 Man, Dorel, Pilda unei jertfe pentru neam și credința strămoșească, în vol. ,,Mărturie și martiriu în Transilvania secolului al XVIII-lea”, coordonatori: Dorel Man și Flore Pop, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2004, pp.199-205.

Idem, Fapta lui Tănase Todoran din anul 1763 în conștiința urmașilor: o scrisoare document din anul 1887 privind revolta de la Salva, în revista ,,Studia Universitas Babeș Bolyai- Theologia Ortodoxa”, Cluj-Napoca, nr 1/2006, pp. 175-187.

Mizgan, Ioan Alexandru, Tănase Todoran din Bichigiu Năsăudului, un martir al neamului și al legii românești, în vol. „Mărturie și martiriu în Transilvania secolului al XVIII-lea”, coordonatori: Dorel Man și Flore Pop, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2004, pp.181-195.

Piciu, Dionisie, Istoricul Salvei, în vol. „Salva- repere monografice”, coord. Ana Filip și Ioan Morariu, Editura George Coșbuc, Bistrița, 2005, pp. 59-102.

Șotropa, Virgil, Înființarea graniței militare năsăudene 1762, în  revista ,,Arhiva Someșană”, nr. 24, Năsăud, 1938, pp. 1-130.

Idem, Istoricul districtului năsăudean, în rev.,,Arhiva Someșană”, nr.9, Năsăud, 1928, pp. 1-65.

Idem, Comandanții districtului grăniceresc năsăudean, în revista ,,Arhiva Someșană”, nr. 28, Năsăud, 1940, pp. 92-102.

Verzea, maiorul V., Vitejia ostașilor români din Austro-Ungaria și Armata României sub marele căpitan, în rev. „Luceafărul”, ( anul V), nr. 13-16/ 1906, pp. 345-349.

 

B I B L I O G R A F I E (N. N. Tomoniu)

Nicolae N. Tomoniu, Monografia orașului Tismana, vol. I, revizuit, cu indice de nume și cuprins, Ed. Semănătorul Tismana, 2016

Alexandru Ștefulescu, „Mânăstirea Tismana”, Administrația Casei Bisericii, Târgu-Jiu, 1909

Presa literară românească, vol. I și II, Ed. ptr. literatură, 1968

Lucian Valea – Pe urmele lui George Coșbuc, Editura sport-turism, București, 1986

Z. Ornea - Sămănătorismul,  editura Minerva, București, 1971

D. Vatamaniuc - „G. Coșbuc – O privire asupra operei literare”, Editura Pentru Literatură, București, 1967

Petru Homoceanul – Poeți de la Sămănătorul, editura Minerva, București, 1978

Adrian Fochi - „G. Coșbuc și creația literară, editura Minerva, București, 1971

„G. Coșbuc – O privire asupra operei literare”, Editura Pentru Literatură, București, 1967p

Const. Ciopraga - Literatura română între 1900 și 1918, Ed. Junimea, 1970