Nicolae N. Tomoniu
Monografia oraşului Tismana
Tismana secolului XX, caracteristici
fizico-geografice, vegetaţie
În această Monografie NU ARE IMAGINI ȘI ARE DOAR UN CUPRINS ORIENTATIV
TISMANA - 2016
Director Nicolae N. Tomoniu
Coperta: Nicolae N. Tomoniu
Tehnoredactarea: Nicolae Tomoniu
Concepţie grafică şi digitizare copertă: Alex Guţă, ing. Antonio Tomoniu
© Copyright Semănătorul Tismana - 2016. Toate drepturile rezervate autorului şi Asociaţiei "Semănătorul Tismana". Orice reproducere parţială sau totală care nu are ca scop folosirea personală ci reproducerea pentru un câştig individual sau al unei firme private sau de stat, va fi sancţionată conform legii iar în instanţe vom cere despăgubiri pentru furt intelectual!
NOTĂ. Volum revizuit, cu indice de nume și cuprins, după „Nicolae N. Tomoniu - Monografia orașului Tismana”, Editura Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Târgu-Jiu, 2013, ISBN: 978-973-7847-53-9
Descrierea
CIP a Bibliotecii Naţionale a României TOMONIU, NICOLAE N. Monografia orașului Tismana / Volumul I – revizuit, cu indice de nume și cuprins /Nicolae N. Tomoniu /– Tismana: Semănătorul, 2016 ISBN specific acestui volum: 978-606-93782-6-7 913(xxx) |
CIP nr. NNNNN/ZZ.LL.2016
redactia@samanatorul.ro
Această monografie a început a fi scrisă în anul 2005, cu ocazia împlinirii a 620 de ani de la atestarea documentară a Mânăstirii Tismana prin hrisovul lui DAN I (n. 1354 - m. 23 sept. 1386, domnie 1383-1386) care pomeneşte, pentru prima dată într-un document, de „locul numit Tismana”
De aceea, am binevoit Domnia Mea
după cum i-am urmat la domnie, tot aşa sa-i fiu următor şi la această
faptă pentru înnoirea pomenirii părintelui meu şi pentru mântuirea sufletului
meu, isprăvind cu zidirea şi întărind cu dăruiri şi venituri acest hram al Prea
Sfintei Stăpânei Născătoarea de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria…”
Stema Tismanei
În documentele veacurilor al XIX-lea şi al XVI-lea (3 septembrie 1841 şi 11 ianuarie 1585) găsim consemnat "oraşul de la Tismana", ceea ce denotă o dezvoltare timpurie a unora dintre elementele constitutive ale societăţii urbane în acest perimetru.[1]
Dar
localitatea Tismana din judeţul Gorj, a fost în ultimele două
secole, doar reşedinţa uneia dintre cele mai mari comune ale acestui judeţ şi a
fost declarată oraş abia la data de 5 aprilie 2004, conform Monitorului Oficial
Nr. 310 din 7.04.2004.
Aşa
cum ne arată însemnele de pe stema oraşului, Mănăstirea Tismana reprezintă simbolul istoriei, covorul popular
reprezintă simbolul artei tradiţionale meşteşugăreşti, cerbul este simbolul
bogăţiei pădurilor şi munţilor noştri iar stâlpul de înaltă tensiune reprezintă
simbolul principalei activităţi economice de importanţă naţională, producţia de
energie electrică prin hidrocentralele Sistemului Hidroenergetic Cerna – Motru - Tismana.
Stema a fost
executată grafic, în format digital, de Nicolae N. Tomoniu, aprobată în consiliul local
la data de 31 august 2000, o dată cu „Statutul comunei Tismana”
întocmit de acelaşi autor. După şase ani, s-a considerat că stema României
trebuie scoasă din contextul grafic al imaginii, rămânând strict simbolurile
proprii Tismanei: mânăstirea, covorul, cerbul, fără stâlpul cu fire electrice.
Cu toate
acestea, această propunere n-a fost acceptată de forurile superioare pentru că
stema devenise deja de domeniu public[2],
fusese preluată de multe țări, Germania, Ungaria, Olanda, Polonia, Serbia,
Ucraina iar licențiatorii de la Commons Wikimedia nu mai retrag nicio licență
odată aprobată. Nu se mai poate schimba o licență de stemă locală de către un
Consiliu Local, de la o legislatură la alta și nici uniformizările recente nu
pot fi acceptate de aceștia pentru că licențiatorii Wikimedia sunt specialiști
de talie europeană în heraldică. Ei nu pot accepta, spre exemplu, ca toate orașele
din România să poarte însemnele unei cetăți așa cum s-a procedat recent. Multe
orașe sunt așezări noi, în zone nelocuite până în secolul al XX-lea sau cel
mult în apropiere de un castru roman care n-are nimic de-a face cu cetățile
construite de daci, domnitorii Țării Românești sau domnitorii Moldovei.
Nici măcar Tismana nu a fost organizată ca
cetate decât vremelnic în timpul războaielor între austrieci și otomani, între
imperiul țarist și turci sau în momentele Răscoalei lui Tudor Vladimirescu. De
aceea, în timpul dezbaterilor asupra stemei din anul 2000, s-a căzut de
acord că Mânăstirea Tismana a avut, mai
degrabă, un rol primordial ca locaș religios decât ca cetate.
Apoi, cercetând
cea mai potrivită lucrare de știinţă şi artă heraldică[3] din
România, inițiatorii Proiectului de Statut al Tismanei, au propus să se
păstreze, în centru, și stema României[4] iar
la déxtra, un cap de căprioară, nu numai ca simbol al bogăției naturale al
Tismanei ci și pentru faptul că un vechi simbol al județului Gorj, era un cerb
dar imagine întreagă.
Deocamdată
acestea sunt faptele schimbărilor propuse: Statutul comunei Tismana a fost
preluat tacit și la următoarea legislatură, 2004, când comuna a devenit oraș și
i s-a schimbat doar titlul, „Statutul orașului Tismana”. Nu țin neapărat, ca autor al acestei
monografii, să rămână stema inițială, dar legea e lege și tocmai schimbările
legilor au dus la starea actuală de abulie a țării. Invocarea faptului că „așa
cere Uniunea Europeană” e hilară. Nicio țară europeană nu și-a schimbat stema
sau steagul ci toate țările au fost acord, ca pe lângă stema și steagul unei
țări, să etalăm și simbolurile UE. Iar în privința stemei orașului Tismana, administratorii
celei mai mari enciclopedii online din lume sunt destul de concreți:
Actul temerar de a scrie Monografia Tismanei
- o localitate atât de bogată în istorie - pare un drum care tinde să nu se mai
termine niciodată. Boomul informaţiei declanşat prin reţeaua Internet face ca
tomul monografic al localităţii, început de mine încă din secolul trecut să-şi
dubleze numărul de pagini în fiecare an!
Numeroasele site-uri, construite între anii
2000-2008 pe vremea când eram consilier în Consiliul Local Tismana, au suplinit o perioadă lipsa unei monografii. O serie de articole de
presă precum şi publicaţiile „Sămănătorul” au completat şi ele informaţia căutată de numeroşi împătimiţi ai reţelei
Internet. Au apărut lucrări, reviste şi monografii ale satelor unele utilizând
sursele amintite, dar o lucrare riguros monografică, încă nu.
Volumul întâi, al monografiei oraşului Tismana
este un prim pas în acest demers temerar pe care l-am început cu mulţi ani în
urmă. El prezintă pe lângă capitolele de preistorie, istorie şi atestări
documentare, momentele semnificative din viaţa Tismanei în zbuciumatul secol
XX: mişcarea literară şi emanciparea localităţii ca staţiune climaterică după
anul 1900, evenimente legate de cele două conflagraţii mondiale şi eroii
Tismanei, alăturarea zonei Tismana-Padeş la
industria forestieră prin înfiinţarea CFF – Calea Ferată Forestieră, înscrierea localităţii în industria mică prin apariţia Cooperativei de
artizanat „Arta Casnică Tismana”, dezvoltarea turismului prin festivalul folcloric de la 15 august,
devenirea Tismanei ca furnizor de energie electrică în sistemul naţional, prin
construcţia Complexului Hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana.
Am considerat că este necesară publicarea
urgentă a acestui prim volum, pentru că el se referă la lucruri încă trăite
pentru unii şi la evenimente de cea mai mare importanţă în viaţa localităţii
avându-se în vedere că în secolul trecut, Tismana a ajuns la apogeul
dezvoltării sale economice, după 1989 localitatea intrând într-un declin
economic accentuat.
Ca atare, se cere această
monografie pentru a fi un ghid important în scrierea unor proiecte de
dezvoltare generală a localităţii precum şi de a pune la dispoziţie un volum
util întreprinzătorilor privaţi locali sau investitorilor din altă parte.
De aceea, consider că în final
trebuie să ajungem ca monografia să aibă pentru oraşul Tismana cuprinsul
obligatoriu de mai jos, şi exceptând chestiunile de ordin general, unele din capitolele
de aici pot fi un ghid pentru cei care se vor ocupa a întocmi monografii cu
specificul fiecărui sat component.
Iată cuprinsul orientativ aici,
pentru a fi folosit de acei autori care au intenţia de a completa monografiile
deja existente pentru satele aparţinătoare oraşului Tismana.
Introducere
I.
PREISTORIE
I.I. ERE GEOLOGICEI.II CULTURA MUSTERIANĂ
I.III EVENIMENTELE DIN TIMPUL ERELOR GEOLOGICE
I.IV CUATERNAR, ERA APARIŢIEI OMULU
***
- ISTORIC
1.2 Mânăstirea la începutul istoriei sale. Documentele satelor
1.3 Momente semnificative din viaţa localităţii
1.3.1 Băncile populare, mişcarea literară şi emanciparea Tismanei ca staţiune climaterică după anul 1900.
1.3.2 Evenimente importante din timpul celor două războaie mondiale, eroii acestora.
1.3.3 Dezvoltarea industriei forestiere prin înfiinţarea CFF – Calea Ferată Forestieră
1.3.4 Apariţia Cooperativei de artizanat „Arta Casnică Tismana”
1.3.5 Organizarea Festivalului-concurs al “Cântecului, jocului şi portului oltenesc” la Tismana, anual, 15 august
1.3.6 Construcţiile Complexului Hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana pe raza localităţii.
- CARACTERISTICI
FIZICO-GEOGRAFICE
2.2 Forme de relief
2.3 Solurile
2.4 Clima
2.5 Vegetaţia şi fauna spontană
2.6 Reţeaua hidrografică
2.6.1 Apele de suprafaţă: lacuri, bălţi, ape curgătoare.
2.6.2 Pânza freatică: adâncime, volum, calitate, evoluţie.
2.7 Zone naturale protejate. Monumente ale naturii.
2.8 Factori de risc naturali: cutremure, alunecări de teren, inundaţii…………………………………………………
- DEMOGRAFIE
3.1.1 Evoluţia populaţiei după 1940. Rata natalităţii şi mortalităţii.
3.1.2 Structura populaţiei pe vârstă şi sexe
3.1.3 Structura populaţiei pe religii.
3.1.4 Structura populaţiei pe etnii
3.2 Densitatea populaţiei
3.3 Dinamica populaţiei
3.3.1 Mişcarea naturală a populaţiei
3.3.2 Navetismul, migraţiile
3.3.3 Nivelul de calificare a forţei de muncă
- ECONOMIA
4.1.1 Potenţialul agricol, producţii, structura exploataţiilor agricole Dotarea tehnică.
4.1.2 Potenţialul zootehnic
4.1.3 Potenţialul forestier
4.1.4 Potenţialul turistic
4.1.5 Potenţialul industrial
4.1.6 Meşteşugurile
4.1.7 Comerţul
4.1.8 Transporturile
4.2 Structura de proprietate
4.3 Gradul de ocupare a populaţiei
4.4 Diversificarea activităţilor
- HABITATUL
SI INFRASTRUCTURA
5.2 Intravilan
5.2.1 Suprafaţa locuibilă
5.2.2 Materiale de construcţie
5.2.3 Vechimea locuinţelor
5.2.4 Curtea, anexe şi grădina. Dotări şi tendinţe.
5.3 Extravilan
5.3.1 Forme, mărimi, mod de organizare
5.3.2 Structuri, căi de acces
5.3.3 Efectele legilor funciare postdecembriste
5.3.4 Reorganizări, probleme, soluţii
5.4 Raport intravilan-extravilan
5.5 Infrastructură: harta, străzi principale, secundare.
- ECHIPAREA
TEHNICĂ A HABITATULUI
6.2 Alimentarea cu energie electrică
6.3 Alimentarea cu gaze
6.4 Conectarea la reţeaua de comunicaţii
6.5 Accesul la căile de transport
- SITUAŢIA
SOCIALĂ
7.2 Sănătatea şi protecţia socială
7.3 Comunicarea. TV alb-negru, color, cablu
7.4 Biserica
7.4.1 Religia precreştină
7.4.2 Creştinismul
7.4.3 Biserici şi troiţe.
7.4.4 Monumente istorice, de arhitectură şi comemorative.
7.4.5 Mănăstiri şi schituri
7.5 Cultura
7.5.1 Infrastructura
7.5.2 Festivaluri, târguri şi hramuri
7.5.3 Credinţe, datini şi obiceiuri
- MEDIU
ŞI ECOLOGIE – CALITATEA APEI ŞI SOLULUI. PĂDURI ŞI DEFRIŞARE.
- PROGRAME
DE DEZVOLTARE
- Albume
de imagini
- Bibliografie.
Cărţi şi site-uri Internet
[1] Un articol revizuit şi
adăugit faţă de cel apărut în revista online „Sămănătorul”, anul IV, nr. 9,
septembrie 2014 şi în revista tipărită nr. 10, octombrie 2014, îl găsiți la
adresa http://www.tomoniu.ro/nou/orasul_tismana.htm
[2] Permisiune: Coat of arms
of Tismana, Romania (from ro.wiki: Imaginea este conceptia originală a d-lui
Nicolae N. Tomoniu, consilier PNL în Consiliul Local Tismana. Extras din
STATUTUL comunei TISMANA (Astăzi ORAŞUL Tismana) Art. 13. - (1) Se înfiinţează
ca însemn specific localităţii Tismanei « Stema comunei Tismana » (2)
Compoziţia stemei este rezultatul unor sondaje şi cuprinde: a) în partea de sus
culoarea albastră; b) în partea stângă culoarea galbenă; c) în partea dreaptă
culoare roşie; d) în centru stema României; e) pe fondul culorii albastre
mănăstirea care reprezintă simbolul istoriei bogate a Tismanei: e) pe fondul
culorii galbene un covor popular care reprezintă simbolul artei tradiţionale
meşteşugăreşti a Tismanei: e) pe fondul culorii roşii un cerb care reprezintă
simbolul bogăţiei naturale a Tismanei; e) în josul stemei un stâlp de înaltă
tensiune care reprezintă simbolul principalei activităţi economice de
importanţă naţională a Tismanei, producţia de energie electrică. (3) Partea
artistică şi tehnoredactarea computerizată a realizării stemei se bucură de
legea copyrightului. Însemnele comunei Tismana odată devenite oficiale prin
aprobarea prezentului statut, nu mai pot fi schimbate decât în condiţiile
legii. Tismana, 31 august 2000) (https://commons.wikimedia.org/wiki/File:ROU_GJ_Tismana_CoA.jpg încărcată de administratorul Magul la 15 ianuarie 2005)
[3] Dan Cernovodeanu -Ştiinţa
şi arta heraldică în România, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1977
[4] Aici au fost discuții că
acest model era folosit și în perioada comunistă. Argumentul contrar, a fost că trebuie să păstrăm simbolurile
României indiferent de momentele istorice. Polemicile s-au terminat în momentul
când s-a auzit din sală o voce răstită: „
– Nu ne e de ajuns că am făcut praf steagul României ?”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu