luni, 30 octombrie 2023

Monografia oraşului Tismana vol. I (CUPRINS ORIENTATIV)

 


Nicolae N. Tomoniu

Monografia oraşului Tismana

 - Volumul I – revizuit, cu indice de nume și cuprins -

 Preistorie, istorie, atestări documentare,

Tismana secolului XX, caracteristici fizico-geografice, vegetaţie 

În această Monografie NU ARE IMAGINI ȘI ARE DOAR UN CUPRINS ORIENTATIV

Imaginile au doar coperta și paginile nr. 1 - 8

 EDITURA SEMĂNĂTORUL

TISMANA - 2016

 Editor: Asociaţia Semănătorul Tismana
Director Nicolae N. Tomoniu
Coperta: Nicolae N. Tomoniu
Tehnoredactarea: Nicolae Tomoniu
Concepţie grafică şi digitizare copertă: Alex Guţă, ing. Antonio Tomoniu

© Copyright Semănătorul Tismana - 2016. Toate drepturile rezervate autorului şi Asociaţiei "Semănătorul Tismana". Orice reproducere parţială sau totală care nu are ca scop folosirea personală ci reproducerea pentru un câştig individual sau al unei firme private sau de stat, va fi sancţionată conform legii iar în instanţe vom cere despăgubiri pentru furt intelectual!

 NOTĂ. Volum revizuit, cu indice de nume și cuprins, după „Nicolae N. Tomoniu - Monografia orașului Tismana”, Editura Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Târgu-Jiu, 2013, ISBN: 978-973-7847-53-9

 
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
TOMONIU, NICOLAE N.
Monografia orașului Tismana / Volumul I – revizuit, cu indice de nume și cuprins /Nicolae N. Tomoniu /– Tismana: Semănătorul, 2016
 ISBN general: 978-606-93782-5-0
ISBN specific acestui volum: 978-606-93782-6-7
 821.135.x-yyy

913(xxx)

CIP nr. NNNNN/ZZ.LL.2016

 Editura „Semănătorul Tismana”

redactia@samanatorul.ro

Această monografie a început a fi scrisă în anul 2005, cu ocazia împlinirii a 620 de ani de la atestarea documentară a Mânăstirii Tismana prin hrisovul lui DAN I (n. 1354 - m. 23 sept. 1386, domnie  1383-1386) care pomeneşte, pentru prima dată într-un document, de „locul numit Tismana”

 Fragment din hrisovul dat de domnitorul Dan I Vodă (Dinastia Basarabilor)  la 3 octombrie 1385:

 "Pentru că eu, cel întru Hristos Dumnezeu bine credincios Io Dan Voevod, şi cu mila dumnezeiască, domn a toată ţara Românească,  la începutul domniei, dăruite mie de Dumnezeu, am aflat în ţara Domniei Mele,  la locul numit Tismana, o mănăstire întru toate neisprăvită, pe care răposatul întru fericire piosul voievod Radul, părintele Domniei Mele a înălţat-o din temelii, dar scurtându-i-se viaţa, n-a săvârşit-o.

De aceea, am binevoit Domnia Mea  după cum i-am urmat la domnie, tot aşa sa-i fiu următor şi la această faptă pentru înnoirea pomenirii părintelui meu şi pentru mântuirea sufletului meu, isprăvind cu zidirea şi întărind cu dăruiri şi venituri acest hram al Prea Sfintei Stăpânei Născătoarea de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria…”

Stema Tismanei

ÎNSEMNELE TISMANEI

 În documentele veacurilor al XIX-lea şi al XVI-lea (3 septembrie 1841 şi 11 ianuarie 1585) găsim consemnat "oraşul de la Tismana", ceea ce denotă o dezvoltare timpurie a unora dintre elementele constitutive ale societăţii urbane în acest perimetru.[1]           

Dar localitatea Tismana din judeţul Gorj, a fost în ultimele două secole, doar reşedinţa uneia dintre cele mai mari comune ale acestui judeţ şi a fost declarată oraş abia la data de 5 aprilie 2004, conform Monitorului Oficial Nr. 310 din 7.04.2004.

            Aşa cum ne arată însemnele de pe stema oraşului, Mănăstirea Tismana reprezintă simbolul istoriei, covorul popular reprezintă simbolul artei tradiţionale meşteşugăreşti, cerbul este simbolul bogăţiei pădurilor şi munţilor noştri iar stâlpul de înaltă tensiune reprezintă simbolul principalei activităţi economice de importanţă naţională, producţia de energie electrică prin hidrocentralele Sistemului Hidroenergetic Cerna – Motru - Tismana.

Stema a fost executată grafic, în format digital, de Nicolae N. Tomoniu, aprobată în consiliul local la data de 31 august 2000, o dată cu „Statutul comunei Tismana” întocmit de acelaşi autor. După şase ani, s-a considerat că stema României trebuie scoasă din contextul grafic al imaginii, rămânând strict simbolurile proprii Tismanei: mânăstirea, covorul, cerbul, fără stâlpul cu fire electrice.

Cu toate acestea, această propunere n-a fost acceptată de forurile superioare pentru că stema devenise deja de domeniu public[2], fusese preluată de multe țări, Germania, Ungaria, Olanda, Polonia, Serbia, Ucraina iar licențiatorii de la Commons Wikimedia nu mai retrag nicio licență odată aprobată. Nu se mai poate schimba o licență de stemă locală de către un Consiliu Local, de la o legislatură la alta și nici uniformizările recente nu pot fi acceptate de aceștia pentru că licențiatorii Wikimedia sunt specialiști de talie europeană în heraldică. Ei nu pot accepta, spre exemplu, ca toate orașele din România să poarte însemnele unei cetăți așa cum s-a procedat recent. Multe orașe sunt așezări noi, în zone nelocuite până în secolul al XX-lea sau cel mult în apropiere de un castru roman care n-are nimic de-a face cu cetățile construite de daci, domnitorii Țării Românești sau domnitorii Moldovei.

 Nici măcar Tismana nu a fost organizată ca cetate decât vremelnic în timpul războaielor între austrieci și otomani, între imperiul țarist și turci sau în momentele Răscoalei lui Tudor Vladimirescu. De aceea, în timpul dezbaterilor asupra stemei din anul 2000, s-a căzut de acord  că Mânăstirea Tismana a avut, mai degrabă, un rol primordial ca locaș religios decât ca cetate.

Apoi, cercetând cea mai potrivită lucrare de știinţă şi artă heraldică[3] din România, inițiatorii Proiectului de Statut al Tismanei, au propus să se păstreze, în centru, și stema României[4] iar la déxtra, un cap de căprioară, nu numai ca simbol al bogăției naturale al Tismanei ci și pentru faptul că un vechi simbol al județului Gorj, era un cerb dar imagine întreagă.

Deocamdată acestea sunt faptele schimbărilor propuse: Statutul comunei Tismana a fost preluat tacit și la următoarea legislatură, 2004, când comuna a devenit oraș și i s-a schimbat doar titlul, „Statutul orașului Tismana”.  Nu țin neapărat, ca autor al acestei monografii, să rămână stema inițială, dar legea e lege și tocmai schimbările legilor au dus la starea actuală de abulie a țării. Invocarea faptului că „așa cere Uniunea Europeană” e hilară. Nicio țară europeană nu și-a schimbat stema sau steagul ci toate țările au fost acord, ca pe lângă stema și steagul unei țări, să etalăm și simbolurile UE. Iar în privința stemei orașului Tismana, administratorii celei mai mari enciclopedii online din lume sunt destul de concreți:

 Cu alte cuvinte, s-a pierdut copyrightul creatorilor (fiind de fapt o creație colectivă) și nici administratorul Magul care la 15 ianuarie 2005, a preluat imaginea din arhivele cu Proiectele de Hotărâre înaintate de Primăria Tismana forurilor superioare, nu deține copyrightul. Să folosim stema așa cum e, și unde trebuie, iar amatorii de legi noi, să le facă în folosul poporului.

Cuvânt înainte


Actul temerar de a scrie Monografia Tismanei - o localitate atât de bogată în istorie - pare un drum care tinde să nu se mai termine niciodată. Boomul informaţiei declanşat prin reţeaua Internet face ca tomul monografic al localităţii, început de mine încă din secolul trecut să-şi dubleze numărul de pagini în fiecare an!

Numeroasele site-uri, construite între anii 2000-2008 pe vremea când eram consilier în Consiliul Local Tismana, au suplinit o perioadă lipsa unei monografii. O serie de articole de presă precum şi publicaţiile „Sămănătorul” au completat şi ele informaţia căutată de numeroşi împătimiţi ai reţelei Internet. Au apărut lucrări, reviste şi monografii ale satelor unele utilizând sursele amintite, dar o lucrare riguros monografică, încă nu.

 Volumul întâi, al monografiei oraşului Tismana este un prim pas în acest demers temerar pe care l-am început cu mulţi ani în urmă. El prezintă pe lângă capitolele de preistorie, istorie şi atestări documentare, momentele semnificative din viaţa Tismanei în zbuciumatul secol XX: mişcarea literară şi emanciparea localităţii ca staţiune climaterică după anul 1900, evenimente legate de cele două conflagraţii mondiale şi eroii Tismanei, alăturarea zonei Tismana-Padeş la industria forestieră prin înfiinţarea CFF – Calea Ferată Forestieră, înscrierea localităţii în industria mică prin apariţia Cooperativei de artizanat „Arta Casnică Tismana”, dezvoltarea turismului prin festivalul folcloric de la 15 august, devenirea Tismanei ca furnizor de energie electrică în sistemul naţional, prin construcţia Complexului Hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana.

Am considerat că este necesară publicarea urgentă a acestui prim volum, pentru că el se referă la lucruri încă trăite pentru unii şi la evenimente de cea mai mare importanţă în viaţa localităţii avându-se în vedere că în secolul trecut, Tismana a ajuns la apogeul dezvoltării sale economice, după 1989 localitatea intrând într-un declin economic accentuat.

Ca atare, se cere această monografie pentru a fi un ghid important în scrierea unor proiecte de dezvoltare generală a localităţii precum şi de a pune la dispoziţie un volum util întreprinzătorilor privaţi locali sau investitorilor din altă parte.

De aceea, consider că în final trebuie să ajungem ca monografia să aibă pentru oraşul Tismana cuprinsul obligatoriu de mai jos, şi exceptând chestiunile de ordin general, unele din capitolele de aici pot fi un ghid pentru cei care se vor ocupa a întocmi monografii cu specificul fiecărui sat component.

Iată cuprinsul orientativ aici, pentru a fi folosit de acei autori care au intenţia de a completa monografiile deja existente pentru satele aparţinătoare oraşului Tismana. 

 CUPRINS ORIENTATIV

Introducere

I.                PREISTORIE
I.I.       ERE GEOLOGICE
I.II       CULTURA MUSTERIANĂ
I.III     EVENIMENTELE DIN TIMPUL ERELOR GEOLOGICE 
I.IV     CUATERNAR, ERA APARIŢIEI OMULU  
I.V - EVOLUŢIA OMULUI

***


  1. ISTORIC
1.1  Toponimia
1.2  Mânăstirea la începutul istoriei sale. Documentele satelor
1.3  Momente semnificative din viaţa localităţii
1.3.1 Băncile populare, mişcarea literară şi emanciparea Tismanei ca staţiune climaterică după anul 1900.
1.3.2 Evenimente importante din timpul celor două războaie mondiale, eroii acestora.
1.3.3 Dezvoltarea industriei forestiere prin înfiinţarea CFF – Calea Ferată Forestieră
1.3.4 Apariţia Cooperativei de artizanat „Arta Casnică Tismana
1.3.5 Organizarea Festivalului-concurs al “Cântecului, jocului şi portului oltenesc”  la Tismana, anual, 15 august
1.3.6 Construcţiile Complexului Hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana pe raza localităţii.

           

  1. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE
2.1  Poziţia geografică în România, în zonele de dezvoltare şi în judeţ
2.2  Forme de relief
2.3  Solurile
2.4  Clima
2.5  Vegetaţia şi fauna spontană
2.6  Reţeaua hidrografică
2.6.1       Apele de suprafaţă: lacuri, bălţi, ape curgătoare.
2.6.2       Pânza freatică: adâncime, volum, calitate, evoluţie.
2.7  Zone naturale protejate. Monumente ale naturii.
2.8  Factori de risc naturali: cutremure, alunecări de teren, inundaţii………………………………………………… 


  1. DEMOGRAFIE
3.1  Structura populaţiei
3.1.1       Evoluţia populaţiei după 1940. Rata natalităţii şi mortalităţii.
3.1.2       Structura populaţiei pe vârstă şi sexe
3.1.3       Structura populaţiei pe religii.
3.1.4       Structura populaţiei pe etnii
3.2  Densitatea populaţiei
3.3  Dinamica populaţiei
3.3.1       Mişcarea naturală a populaţiei
3.3.2       Navetismul, migraţiile
3.3.3       Nivelul de calificare a forţei de muncă

 

  1. ECONOMIA
4.1  Structura economică pe sectoare
4.1.1       Potenţialul agricol, producţii, structura exploataţiilor agricole Dotarea tehnică.
4.1.2       Potenţialul zootehnic
4.1.3       Potenţialul forestier
4.1.4       Potenţialul turistic
4.1.5       Potenţialul industrial
4.1.6       Meşteşugurile
4.1.7       Comerţul
4.1.8       Transporturile
4.2  Structura de proprietate
4.3  Gradul de ocupare a populaţiei
4.4  Diversificarea activităţilor

 

  1. HABITATUL SI INFRASTRUCTURA
5.1  Tipologia aşezării rurale
5.2  Intravilan
5.2.1       Suprafaţa locuibilă
5.2.2       Materiale de construcţie
5.2.3       Vechimea locuinţelor
5.2.4       Curtea, anexe şi grădina. Dotări şi tendinţe.
5.3  Extravilan
5.3.1       Forme, mărimi, mod de organizare
5.3.2       Structuri, căi de acces
5.3.3       Efectele legilor funciare postdecembriste
5.3.4       Reorganizări, probleme, soluţii
5.4  Raport intravilan-extravilan
5.5  Infrastructură: harta, străzi principale, secundare.

 

  1. ECHIPAREA TEHNICĂ A HABITATULUI
6.1  Alimentarea cu apă, evacuarea apelor, amenajări
6.2  Alimentarea cu energie electrică
6.3  Alimentarea cu gaze
6.4  Conectarea la reţeaua de comunicaţii
6.5  Accesul la căile de transport

 

  1. SITUAŢIA SOCIALĂ
7.1  Învăţământul
7.2  Sănătatea şi protecţia socială
7.3  Comunicarea. TV alb-negru, color, cablu
7.4  Biserica
7.4.1       Religia precreştină
7.4.2       Creştinismul
7.4.3       Biserici şi troiţe.
7.4.4       Monumente istorice, de arhitectură şi comemorative.
7.4.5       Mănăstiri şi schituri
7.5  Cultura
7.5.1       Infrastructura
7.5.2       Festivaluri, târguri şi hramuri
7.5.3       Credinţe, datini şi obiceiuri

 

  1. MEDIU ŞI ECOLOGIE – CALITATEA APEI ŞI SOLULUI. PĂDURI ŞI DEFRIŞARE.
  2. PROGRAME DE DEZVOLTARE
  3. Albume de imagini
  4. Bibliografie. Cărţi şi site-uri Internet

 Mulţumiri pentru sprijinul Domnului Ion Cepoi - Preşedintele Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, sprijin fără de care, apariţia primei ediții a acestei lucrări, în anul 2016, atât de necesară nu ar fi fost posibilă.

 Nicolae N. Tomoniu




[1] Un articol revizuit şi adăugit faţă de cel apărut în revista online „Sămănătorul”, anul IV, nr. 9, septembrie 2014 şi în revista tipărită nr. 10, octombrie 2014, îl găsiți la adresa http://www.tomoniu.ro/nou/orasul_tismana.htm

[2] Permisiune: Coat of arms of Tismana, Romania (from ro.wiki: Imaginea este conceptia originală a d-lui Nicolae N. Tomoniu, consilier PNL în Consiliul Local Tismana. Extras din STATUTUL comunei TISMANA (Astăzi ORAŞUL Tismana) Art. 13. - (1) Se înfiinţează ca însemn specific localităţii Tismanei « Stema comunei Tismana » (2) Compoziţia stemei este rezultatul unor sondaje şi cuprinde: a) în partea de sus culoarea albastră; b) în partea stângă culoarea galbenă; c) în partea dreaptă culoare roşie; d) în centru stema României; e) pe fondul culorii albastre mănăstirea care reprezintă simbolul istoriei bogate a Tismanei: e) pe fondul culorii galbene un covor popular care reprezintă simbolul artei tradiţionale meşteşugăreşti a Tismanei: e) pe fondul culorii roşii un cerb care reprezintă simbolul bogăţiei naturale a Tismanei; e) în josul stemei un stâlp de înaltă tensiune care reprezintă simbolul principalei activităţi economice de importanţă naţională a Tismanei, producţia de energie electrică. (3) Partea artistică şi tehnoredactarea computerizată a realizării stemei se bucură de legea copyrightului. Însemnele comunei Tismana odată devenite oficiale prin aprobarea prezentului statut, nu mai pot fi schimbate decât în condiţiile legii. Tismana, 31 august 2000) (https://commons.wikimedia.org/wiki/File:ROU_GJ_Tismana_CoA.jpg  încărcată de administratorul Magul la 15 ianuarie 2005)

[3] Dan Cernovodeanu -Ştiinţa şi arta heraldică în România, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977

[4] Aici au fost discuții că acest model era folosit și în perioada comunistă. Argumentul contrar,  a fost că trebuie să păstrăm simbolurile României indiferent de momentele istorice. Polemicile s-au terminat în momentul când s-a auzit din sală o voce răstită: „ – Nu ne e de ajuns că am făcut praf steagul României ?”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

LUNA MARTIE SAU ÎMPLETIREA ROŞULUI CU ALBUL

  „Cică Baba Dochia cu gerul ei ăl mare, înfofolea fetile în tri cojoace, de nu mai putẻ să facă nimica…. Una care era  mai mititică, să pus...