SIMPOZIONUL DEDICAT LUI „SERAFIM DUICU”

 

D-l Stelu Duicu luând cuvântul la simpozionul rudei sale Serafim Duicu

 

SIMPOZIONUL DEDICAT LUI „SERAFIM DUICU”

 

 

 

Simpozionul dedicat memoriei fiului satului Tismana - criticul de istorie literară Serafim Duicu - a fost organizat de Fundaţia Tismana, cu sprijinul primarului oraşului Tismana d-l Costel Buzianu, care a pus la dispoziţia fundaţiei Casa de Cultură „George Coşbuc” şi cu colaborarea cotidianului „Gorjeanul” şi al postului de Radio Craiova, care au mediatizat manifestarea literară din Tismana.

Cu această ocazie, în partea doua a evenimentului cultural, s-au distribuit gratuit bibliotecilor şcolare - care sunt şi biblioteci folosite de locuitorii satelor aparţinătoare oraşului Tismana - pachete de cărţi în memoria lui Artur Silvestri, cunoscut scriitor şi animator cultural, fondatorul ARP - Asociaţia Română pentru Patrimoniu, Bucureşti. Reamintim că ARP este un partener al Fundaţiei Tismana prin reprezentantul ei d-l prof. Nicolae Tomoniu, unul din cei trei fondatori şi responsabil cu relaţiile internaţionale, popularizare prin Internet, donaţii de cărţi şi acţiuni umanitare. Această asociaţie a mai făcut donaţii de carte Bibliotecii orăşeneşti Tismana şi în anii trecuţi.

Lucrările simpozionului au fost deschise de către primarul oraşului Costel Buzianu, care a mulţumit participanţilor la simpozion pentru prezenţă şi d-lui Nicu N. Tomoniu, atât pentru organizare cât şi pentru lansarea sitului Internet „Serafim Duicu”. A apreciat în mod deosebit interesul pentru cultură a sătenilor din satele Sohodol şi Topeşti, care au venit la simpozion, pe jos, cale de peste cinci kilometri şi şi-a exprimat regretul că la simpozion nu este sala plină pentru că s-a nimerit ca să fie organizat în acelaşi timp cu nişte cursuri ale cadrelor didactice şi cu Sfânta Slujbă a Schimbării la Faţă a Domnului.

Primarul oraşului a precizat că printre fii Tismanei s-au aflat personalităţi de seamă, cum ar fi căpitanul-erou din regimentul 18 Gorj, Ioan Neferescu, decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” şi „Legiunea de Onoare a Franţei”, profesorul Ion Popescu Tismana renumit istoric care împreună cu profesorul Ioan Conea au scris prima broşură monografică „Tismana şi împrejurimile ei”, criticul literar Serafim Duicu şi alţi fii ai Tismanei, doctori, ingineri, economişti care au făcut cinste localităţii. Ei s-au ridicat la înălţimea personalităţilor care şi-au petrecut vacanţele la Tismana: Grigore Alexandrescu, George Coşbuc, Al. Vlahuţă, ambasadorul francez Ramiro Ortiz, părintele Vasile Lucaciu, compozitorii D. Chiriac şi Alfonso Castaldi, profesorii Popa Lisseanu, Clinciu şi mulţi alţii. Primarul a evocat activitatea lui Serafim Duicu în Ardeal, a făcut o scurtă biografie a vieţii şi a vorbit despre cele trei monografii ale lui Gheorghe Şincai, Samuil Micu-Clain şi Petru Maior.

D-na educatoare Camelia Croitoru, de la Grădiniţa de Copii Tismana, o animatoare a tradiţiilor şi portului popular tismănean prin grupul vocal Mini-Tisa şi a formaţiei de dansuri, a dat citire biografiei complete a celui care a fost Serafim Duicu. A făcut o trecere în revistă a proiectelor derulate cu cadrele didactice de la grădiniţă şi şcoala primară arătând că prichindeii Tismanei au ajuns cu spectacolele lor in toată ţara, au câştigat un festival la Timişoara, au avut filmări cu Grigore Leşe şi au vizitat localitatea Târgu Mureş, unde şi-a desfăşurat activitatea Serafim Duicu. A amintit că el a fost consilier-şef la Inspectoratul pentru Cultură Mureş iar între 30 decembrie 1992 - 28 august 1993, a fost numit în funcţia de ministru secretar de stat la Ministerul Culturii în guvernul Nicolae Văcăroiu deşi n-a fost înscris în niciun partid politic, acesta fiind o caracteristică a neamului duiculeştilor când pe timpul celor două războaie mondiale unii dintre ei au fost primari fără apartenenţă politică.

Din partea tineretului studios, cu perspectivă de a urma calea înaintaşilor, a vorbit Roxana Neamţu care a prezentat întreaga operă a scriitorului. Ea a precizat că există mulţi tineri talentaţi care au început să scrie felurite genuri de literatură. D-l N. N. Tomoniu, care conducea lucrările, a făcut o completare interesantă arătând că în oraş – dar  şi în sală – se află tineri, adulţi, cât şi persoane în vârstă  cu preocupări literare şi propune ca să se creeze un colectiv care să se preocupe de înfiinţarea unui cenaclu literar care să poarte numele lui Serafim Duicu. Deja la Grupul Şcolar Industrial Tismana s-a editat prima revistă a elevilor numită „Recreaţia mare” care s-a bucurat de aprecieri unanime din partea inspectorilor de la Târgu Jiu, desemnaţi pentru evaluarea revistelor şcolare din judeţ. 

A luat apoi cuvântul nepoata lui Serafim Duicu, jurista Florentina Sulea. Ea a mulţumit tuturor pentru participare, pentru organizarea acestui simpozion care face cinste familiei Duicu, rudelor şi cunoscuţilor. A povestit prin câte momente dramatice a trecut unchiul ei, care a fost nevoit să se împrumute de bani ca să plece la facultate deoarece tatăl lui Serafim nu primise nimic de lucru tocmai în aceea perioadă. A fost nevoit să doarmă câteva nopţi prin gara Clujului, ca mai apoi să se întoarcă la Tismana ca „admis cu bursă”.

Din partea sătenilor din localitatea Pocruia a vorbit d-l prof. Gheorghe Călescu, autor al monografiei satului Pocruia.

A evocat personalitatea lui Serafim Duicu, a precizat că în vremea lui se făcea carte, nu glumă ca astăzi. Ar fi fost bine să fie invitaţi şi cei din Târgu Mureş dar observă că nici măcar cei din Târgu Jiu nu au venit deşi a auzit că unii au fost invitaţi iar evenimentul a fost anunţat prin ziare şi prin radio.

Apreciază totuşi că s-a reuşit ţinerea acestui simpozion şi propune ca el să fie permanentizat, ziua de 6 august consacrându-se in fiecare an, de acum încolo, simpozionului „Serafim Duicu”.

D-l Tomoniu spune că acesta a fost primul simpozion de acest gen din istoria oraşului Tismana. Până mai ieri comună, autorităţile locale au organizat la Tismana doar simpozioane pentru alţii. La şcoli, cămine culturale sau la biblioteci, ele erau de regulă un punct al unei alte manifestări cultural-artistice atractive la care lumea venea „sigur”. Nici un simpozion nu a fost organizat ca manifestare dedicată exclusiv unui fiu al satului. Mai mult, trebuie spus că simpozionul, cu toate că s-au parcurs toate verigile obligatorii unei astfel de manifestări, a fost pe de-a-ntregul original. Originalitatea lui a constat în faptul că iniţiativa nu a fost nici a autorităţilor locale, nici a şcolilor şi nici a bibliotecii. Ea a venit din rândul societăţii civile. Care să fie cauza faptului că societatea civilă nu mai are nici încredere nici răbdare să-i organizeze alţii simpozioanele de care are nevoie?

Acesta este un aspect demn de studiat, a continuat d-l Nicu Tomoniu, trebuie să chemăm la treabă administraţia publică locală care în România de astăzi pare desprinsă total de popor. Deşi au fost invitaţi, consilierii Consiliului Local Tismana n-au catadicsit să vină la acest simpozion. Ei trebuiau să organizeze acest eveniment! Să le cerem să propună în Consiliului Local un Proiect de Hotărâre prin care să legifereze ziua de 6 august ca zi a simpozionului „Serafim Duicu”. Să legifereze şi alte zile pentru manifestări culturale nu numai Festivalul de la 15 august de la Tismana. Comună până mai ieri, trebuie să începem să avem conştiinţa faptului că Tismana aparţine localităţilor declarate oraş. Nimeni nu poate să ne dea nouă această conştiinţă de orăşean, de-a gata, trebuie să o ne-o descoperim singuri aşa cum şi conştiinţa naţională emană din însuşi poporul român. Ion I.C. Brătianu,spunea: „Cea mai bună definiţiune pe care am găsit-o de ceea ce înseamnă o naţiune este cea a conştiinţei naţionale ... cât valorează una atât înseamnă şi cealaltă“.

Trebuie să citim pe Serafim Duicu, pe Brătianu şi Iorga ca să înţelegem profunzimea lucrurilor. Astăzi, realizarea unităţii noastre se face prin intermediul legii şi a propagandei politice, evitându-se cuvântul naţiune folosindu-se formele populiste „români”, „românii”,  „românilor”, uzitate de legionari şi gânditorii de extremă dreaptă.

Clasa politică actuală, însuşi preşedintele ţării, dezgroapă din cenuşă aceste concepte artificiale, birocratice, introduse în timpul dictaturii lui Carol al II-lea şi cunoscute în trecut sub denumirea de românism sau românizare. Uitaţi-vă la scriitorii Serafim Duicu şi Artur Silvestri. Prin instrucţie şi educaţie ei au ajuns singuri la aceiaşi conştiinţă a responsabilităţii lor fată de neamul românesc. Serafim Duicu scria pentru revista târgmureşeană „Vatra”, Artur Silvestri pentru revista bucureşteană „Luceafărul”. Pentru intelectuali, amândouă erau revistele cele mai citite pe timpul lui Ceauşescu pentru că promovau adevărata cultură. I-a obligat cineva pe vreunul din ei să doneze cărţi bibliotecii din Tismana? Nu! Ei aveau conştiinţa misiunii lor de promotor cultural pornită din înalta instruire şi educaţie pe care o aveau. O conştiinţă naturală, neimpusă, aşa cum trebuie să aibă toţi locuitorii Tismanei: conştiinţa faptului că trăiesc într-un oraş care are arhetipul său cultural aparte şi care trebuie pus în valoare.

Prof. Mircea Croitoru luând cuvântul, confirmă ideea conştiinţei proprii privind apartenenţa la arhetipul cultural tismănean povestind cum a deviat traseul unei excursii în Transivania, numai pentru a privi bustul de la Târgu Mureş al lui Serafim Duicu şi mormântul de la Mânăstirea Recea.

Rudă cu Serafim Duicu, d-l Stelu Duicu întăreşte faptul că la Tismana conştiinţa naţională a plecat întotdeauna de la felul în care dascălii ei au ştiut să o facă roditoare. Toate şcolile aveau o deviză proprie iar Şcoala primară „George Coşbuc” Tismana avea devizele lui Spiru Haret, întemeietorul şcolii moderne româneşti: „Luminează-te şi vei fi! Voieşte şi vei putea!”. Această deviză trebuie din nou pusă pe frontispiciul şcolii vechi după renovarea clădirii, pentru că dânsul era directorul şcolii pe vremea când comuniştii au spus să o dea jos şi el s-a opus.  Aceste devize aveau impactul lor psihologic, deveneau ţinte spirituale ale comunităţii. La şcoala Vânăta deviza era, „Ai carte, ai parte!” precum şi la Topeşti deviza şcolii era preluată din ideile lui Iorga: doar atunci vei cu adevărat un învăţat când vei fi în stare să înveţi şi tu pe alţii. Aceste devize trebuie păstrate deoarece şi ele fac parte din patrimoniul cultural al Tismanei.

Iată încă un subiect pentru proiectele de hotărâri ale Consiliului Local, atrage atenţia d-l Nicu Tomoniu, adăugând că şcoala de la Tismana trebuie să-şi recapete vechiul nume „George Coşbuc” aşa cum şi casa de cultură şi-a reluat vechea denumire „George Coşbuc” printr-un proiect de hotărâre introdus de dânsul în Consiliul Local Tismana în vremea când a fost consilier.

În partea doua a simpozionului d-l prof. Nicu Tomoniu a distribuit cărţile venite din partea d-nei Mariana Brăescu – Silvestri continuatoarea proiectelor culturale iniţiate de ARP – Asociaţia Română pentru Patrimoniu, Bucureşti, precum şi două volume cu dedicaţie pentru Biblioteca orăşenească Tismana, venite din partea criticului literar Eugen Dorcescu, de la Universitatea de Vest Timişoara, originar din Gorj. În încheierea manifestării culturale, d-l primar Costel Buzianu a promis că toate propunerile făcute vor prinde viaţă şi având în vedere succesul acestui prim simpozion, se va ocupa personal anul viitor de următorul.

Iată cum încet, încet, conştiinţa apartenenţei locuitorilor Tismanei la o localitate cu statut de oraş, se înfiripă în gândul comunităţii pe zi ce trece.

 

 

NOTĂ.

Articolul iniţial întocmit de un colectiv condus de Rodica Neamţu de la Muzeul Costumului Popular Gorjenesc Tismana, va fi completat şi popularizat prin reviste şi pe reţeaua Internet de d-l prof. Nicu N. Tomoniu.