Nicu Tomoniu: SERAFIM DUICU - Fişa biobibliografică -

Învăţător la Şcoala mixtă primară nr. 9, Craiova

SERAFIM DUICU

- Fişa biobibliografică -

SERAFIM DUICU

6 august 1938. Se naşte la Tismana, Serafim Duicu, fiul lui Serafim şi Elena Duicu, tatăl fiind de meserie tâmplar iar mama casnică.

1944-1951. Urmează cursurile Şcolii Elementare Tismana.

1951-1955. Urmează cursurile Şcolii pedagogice din Târgu Jiu care în ultimul an se unifică, la Craiova, cu şcolile pedagogice din Caracal, Turnu-Severin şi Craiova

1955-1956. Învăţător la Şcoala mixtă primară nr. 9, Craiova.

1956-1961. Urmează cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. La examenul de admitere pleacă de acasă fără voie, cu 300 de lei împrumutaţi din vecini, întorcându-se cu fişa de „admis cu bursă de studii”.

1961-1964. Profesor la Centrul Scolar Forestier Blaj, (1961-1964 Cadru didactic la Institutul Pedagogic Târgu Mureş

1964-1974. Asistent la Institutul Pedagogic de 3 ani Targu-Mureş. Redactor la revista „Vatra“.

1974. A devenit doctor al Universităţii Bucureşti cu teza „Vladimir Streinu – critic, istoric literar, estetician al poeziei şi poet”, sub conducerea academicianului Şerban Cioculescu.

1974-1978. Redactor la revista Vatra condusă de Romulus Guga.

1976. Cadru didactic asociat la Institutul de Teatru Târgu Mureş.

1978-1996. Lector, conferenţiar si profesor universitar la acelaşi institut denumit după 1989, Academia de Artă Teatrală Târgu Mureş apoi, în 1998, Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureş.

1990-1993. Consilier-sef la Inspectoratul pentru Cultură Mureş.

30 decembrie 1992 - 28 august 1993. Numit în funcţia de ministru secretar de stat la Ministerul Culturii în guvernul Văcăroiu. Ministru al culturii a fost în aceea perioadă Mihai Golu (19 noiembrie 1992 - 28 august 1993) fiind înlocuit de Petre Sălcudeanu (28 august - 5 noiembrie 1993). A fost propus de PUNR deşi nu era membru al nici unui partid politic.

1994-1996. Director al Teatrului Naţional din Targu-Mureş şi rector al Universităţii Ecologice "Dimitrie Cantemir".

19 octombrie 1996. Este înmormântat la Monastirea Recea, în apropierea oraşului Targu Mureş.

2005. Şcoala Generala Nr.1 din Targu-Mureş va purta din anul şcolar 2004/2005 numele „Gimnaziul "Serafim Duicu" din Târgu-Mureş.

29 noiembrie 2007. Prin Hotărârea nr. 408 a Consiliului Local Municipal Târgu Mureş, se aprobă atribuirea denumirii de str. Serafim Duicu (în limba maghiară : Serafim Duicu utca), unei artere nou creată prin dezmembrarea unui lot privat în zona str. Voinicenilor.

Alte date importante.

Universitatea Ecologică "Dimitrie Cantemir" a dat numele "Serafim Duicu" bibliotecii sale şi i-a ridicat un bust.

A debutat editorial în „Tribuna”.

Desfăşoară o intensa activitate publicistica, publicând articole de istorie si critica literara in revistele Vatra, Tribuna, Steaua, România Literara, Cronica, Ateneu, Familia, Ramuri, Convorbiri Literare, Orizont s.a.

In calitate de Consilier-sef la Inspectoratul pentru Cultură Mureş, apoi ministru secretar de stat la Ministerul Culturii a acţionat în realizarea monumentului lui Alexandru Papiu-Ilarian în comuna ce-i poartă numele, ale lui Eminescu şi Goga, la Târnăveni, ale lui Eminescu si Coşbuc, la Luduş, precum şi în readucerea Monumentului latinităţii (Lupa capitolina) de la Turda la Târgu-Mureş.

Fondator la revistei "Şcoala Ardeleană", fondator şi presedinte al Societăţii Culturale şi al Fundaţiei "Şcoala Ardeleană", fondator şi preşedinte de onoare al Societăţii Culturale "Alexandru Papiu Ilarian".

https://ro.wikipedia.org/wiki/Serafim_Duicu

Locul nașterii, studii

Născut în anul 1938, 6 august, la Tismana, județul Gorj. Fiul lui Serafim și Elena Duicu, tatăl fiind de meserie tâmplar iar mama casnică.

1944-1951. Urmează cursurile Școlii Elementare Tismana.

1951-1955. Urmează cursurile Școlii pedagogice din Târgu Jiu care în ultimul an se unifică, la Craiova, cu școlile pedagogice din Caracal, Drobeta Turnu-Severin și Craiova

1955-1956. Învățător la Școala mixtă primară nr. 9, Craiova.

1956-1961. Urmează cursurile Facultății de Filologie la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. La examenul de admitere pleacă de acasă fara voie, cu 300 de lei împrumutați din vecini, întorcându-se cu fișa de „admis cu bursă de studii”.

1961-1964. Profesor la Centrul Școlar Forestier Blaj, (1961-1964) Cadru didactic la Institutul Pedagogic Târgu Mureș.

Secretar de stat (1993)

Serafim Duicu în 1964

1964-1974. Asistent la Institutul Pedagogic de 3 ani Târgu-Mureș. Redactor la revista „Vatra“.

1974. A devenit doctor al Universității București cu teza „Vladimir Streinu – critic, istoric literar, estetician al poeziei și poet”, sub conducerea academicianului Șerban Cioculescu.

1974-1978. Redactor la revista "Vatra", Târgu Mureș.

1976. Cadru didactic asociat la Institutul de Teatru Târgu Mureș.

1978-1996. Lector, conferentiar și profesor universitar la același institut denumit după 1989, Academia de Artă Teatrală Târgu Mureș apoi, în 1998, Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureș.

1990-1993. Consilier-șef la Inspectoratul pentru Cultură Mureș.

30 decembrie 1992 - 28 august 1993. Numit în funcția de ministru secretar de stat la Ministerul Culturii în Guvernul Nicolae Văcăroiu. Ministru al culturii a fost în aceea perioadă Mihai Golu (19 noiembrie 1992 - 28 august 1993) fiind înlocuit de Petre Sălcudeanu (28 august - 5 noiembrie 1993)

1994-1996. Director al Teatrului Național din Târgu-Mureș și rector al Universității Ecologice "Dimitrie Cantemir".

19 octombrie 1996. Este înmormântat la Mănăstirea Recea (județul Mureș), în apropierea orașului Târgu Mureș.

2004. Școala Generală Nr.1 din Târgu-Mureș va purta din anul școlar 2004/2005 numele Gimnaziul "Serafim Duicu" din Târgu-Mureș.

Debut

A debutat editorial în revista „Tribuna”.

Membru, fondator si redactor

Coperta cărţii

Membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Fondator al revistei "Școala Ardeleană", fondator și președinte al Societății Culturale și al Fundației "Școala Ardeleană", fondator și președinte de onoare al Societății Culturale "Alexandru Papiu Ilarian".

A fost redactor al revistei "Vatra" și al publicației "Curierul de Transilvania".

Recunoașteri

Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu-Mureș pentru cartea sa „Dicționar de personaje dramatice”

Lucrări publicate

„Mureș pe marginea ta” (culegere de folclor poetic, colaborare cu Lazăr Lădariu), Târgu Mureș, 1969;

„Un geograf și probleme de limbă în preajma anului 1848”, în „Lucrări științifice”, I, Târgu Mureș, 1969;

„Pop Reteganul Ion: Amintirile unui școlar de altădată” (ediție îngrijită, studiu introductiv și glosar de Ion Apostol Popescu și Serafim Duicu), Ed. „Tineretului”, București, 1970;

„Un poet și un moralist din prima jumatăte a sec. al XIX-lea: Gheorghian Hagi Toma Pesacov”, în „Lucrări știintifice”, II, Târgu Mureș, 1970;

„Considerații asupra paralelismului în balada populară din Oltenia”, în „Cântecul popular românesc”, I, Craiova, 1973, p. 27-40;

„Cântecul găinii, în folclorul ceremonialului de nuntă din Transilvania”, în „Cântecul popular românesc”, II, Craiova, 1974, p. 36-45;

«O ipostază a dorului – „dorul călător», în „Cântecul popular românesc”, III, Craiova, 1975, p. 67-71;

Coperta cărţii

„Vladimir Streinu: Monografie cu indice de nume, bibliografie și 4 planșe cu reproduceri fotografice”, Ed. „Scrisul Românesc”, Craiova, 1978;

„Septimiu Bucur: Banchetul lui Lucullus” (ediție îngrijită, studiu introductiv și note de S.D.), Ed. „Dacia”, Cluj-Napoca, 1978;

„Pe urmele lui Gheorghe Șincai”, Ed. „Sport-Turism”, București, 1983;

«Pe urmele lui Samuil Micu-Clain», București, Editura Sport-Turism, 1986;

«Pe urmele lui Petru Maior», București, Editura Sport-Turism, 1990;

«Ion Antonescu și "Garda de Fier" : pe marginea prăpastiei, 21-23 ianuarie 1941 / ediție îngrijită, cuvânt înainte, note, comentarii și indice de Serafim Duicu, 1991;

„Dicționar de personaje dramatice”, Ed. „Iriana”, București, 1994;

„Ochi de veghe” (mărturii, versuri de tinerețe), Ed. „Tipomur”, Târgu Mureș, 2001 (postum).

„Euripide un «modern» printre clasici” (scris în anul 1983 și editat postum de soția sa), Ed. „Tipomur”, Târgu Mureș, 2001

ACTIVITATEA LITERARĂ -

Activitatea publicistică:

A debutat editorial în „Tribuna”.

Publică articole de istorie si critica literara in revistele „Vatra”, „Tribuna”, „Steaua”, „România Literară”, „Cronica”, „Ateneu”, „Familia”, „Ramuri”, „Convorbiri Literare”, „Transilvania”, „Orizont”, „Vatra” ş.a.

Fondator:

A fondat Societatea Culturală şi Fundaţia "Şcoala Ardeleană" precum şi revista acesteia, "Şcoala Ardeleană" (1991-1993). Înfiinţarea Societăţii Culturale "Alexandru Papiu Ilarian" aparţine tot lui. A fost redactor al revistei "Vatra" şi al publicaţiei "Curierul de Transilvania".

OPERA:

-        „Mureş pe marginea ta” (culegere de folclor poetic, colaborare cu Lazăr Lădariu), Târgu Mureş, 1969;
-        „Un geograf şi probleme de limbă în preajma anului 1848”, în „Lucrări ştiinţifice”, I, Târgu Mureş, 1969;
-        „Pop Reteganul Ion: Amintirile unui şcolar de altădată” (ediţie îngrijită, studiu introductiv şi glosar de Ion Apostol Popescu şi Serafim Duicu), Ed. „Tineretului”, Bucureşti, 1970;
-        „Un poet şi un moralist din prima jumătate a sec. al XIX-lea: Gheorghian Hagi Toma Peşacov”, în „Lucrări ştiinţifice”, II, Târgu Mureş, 1970;
-        „Consideraţii asupra paralelismului în balada populară din Oltenia”, în „Cântecul popular românesc”, I, Craiova, 1973, p.27-40;
-        „Cântecul găinii, în folclorul ceremonialului de nuntă din Transilvania”, în „Cântecul popular românesc”, II, Craiova, 1974, p.36-45;
-        « O ipostază a dorului – „dorul călător”», în „Cântecul popular românesc”, III, Craiova, 1975, p.67-71;
-        „Vladimir Streinu: Monografie cu indice de nume, bibliografie şi 4 planşe cu reproduceri fotografice”, Ed. „Scrisul Românesc”, Craiova, 1978;
-        „Septimiu Bucur: Banchetul lui Lucullus” (ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de S.D.), Ed. „Dacia”, Cluj-Napoca, 1978;
-        „Pe urmele lui Gheorghe Şincai”, Ed. „Sport-Turism”, Bucureşti, 1983;
-        « Pe urmele lui Samuil Micu-Clain », Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1986;
-        « Serafim Duicu, Pe urmele lui Petru Maior », Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1990;
-        « Ion Antonescu şi "Garda de Fier" : pe marginea prăpastiei, 21-23 ianuarie 1941 / ediţie îngrijită, cuvânt înainte, note, comentarii şi indice de Serafim Duicu, 1991;
-        „Dicţionar de personaje dramatice”, Ed. „Iriana”, Bucureşti, 1994;
-        „Ochi de veghe” (mărturii, versuri de tinereţe), Ed. „Tipomur”, Târgu Mureş, 2001 (postum).
-        „Euripide un « modern » printre clasici” (scris în anul 1983 şi editat postum de soţia sa), Ed. „Tipomur”, Târgu Mureş, 2001
-        " Ochi de veghe ", Târgu-Mureş, Editura Nico, (editat postum).
-        " Paralaxe critice ", Târgu-Mureş, Editura Nico, (editat postum).
-        "Formele neliniştii", Târgu-Mureş, Editura Nico, 2009 (editat postum).
(Cititi "Serafim Duicu sau Formele neliniştii" un articol de Mioara Kozak apărut în  revista „Vatra veche”, anul I, nr. 6, august 2009, lunar de cultură din Târgu Mureş, editat de Asociaţia „Nicolae Băicuţ” pentru Descoperirea, Susţinerea şi Promovarea Valorilor Cultural - Artistice şi Profesionale)