luni, 5 februarie 2024

CĂMINUL CULTURAL TISMANA *** O ISTORIE DIN ANII 1976

 


Corul în anul 1967. Director de Cămin Cultural Georgică  Popescu. Se pot identifica dascălii, cu ie de bărbați: Antonie Neamțu; Costel și Bebe Popescu. Dintre fete/femei identificăm, Tani Neamțu, Rodica Popescu, Nelia Șipanu, Miria Duicu, dna Rica Popescu, înv. Ana Cocârlă, educ.Voichița Duicu

 

CĂMINUL CULTURAL TISMANA

O ISTORIE DIN ANII 1976 - 1980

Director la Nicolae Tomoniu

 Nicolae N. Tomoniu, ca director de cămin cultural în anii din 1 dec 1976 și până 31 iulie 1980 au fost cei mai buni ani din satele comunei Tismana ! Erau spectacole săptămânal sau peste duminici ori când erau sărbătoare sau evenimente deosebite erau cerute de la Centrul la Târgu Jiu.   Activitatea culturală era deosebită deoarece aveam multe formații artistice. La spectacole mari aveam lăutarii „Taraful Tismanei” iar la „reuniuni tovărășești” obișnuite, aveam doar o bandă pentru „bal” și horă. În deplasări aveam dansatori populare „Jocuri de la Tismana”, „Brigada artistică” a TCH[1] Tismana, formația de muzică ușoară „Meteor”. La Târgu Jiu aveam grupe de sportivi, șah, lupte, ciclism, gimnastică în alergări de viteză, rapsozi de cântece populare la festivalul de la 15 aug sau alte evenimente la sala Victoria din Târgu-Jiu.

Am preluat de la înv. Gh. Popescu, o stație de amplificare cu radio, microfon și două difuzoare, fiecare a câte 20 MW. Prin anii 1950-1960, un astfel de amplificator, pe lămpi, ducea de la Întreprinderea CFF Tismana până în satul Tismana, circa 200 de difuzoare pentru o linie de radiodifuziune.

      Spre vara anului 1976, fostul directorul căminului cultural, inv. Gh. Popescu, propune în Adunarea Generală a Cooperativei tov. președintele Arta Casnică Tismana, Traian Burtea și lăutarii de la secțiile cooperativei să înființeze un taraf de muzică populară. Tinerii funcționari Milu Popescu și Florin Văideianu, propun o brigadă artistică și un grup de muzică ușoară. (Vedeți pagina 204, („Monografia orașului Tismana, volumul al II-lea”). Milu și Florin (care avea deja o chitară) cumpără o chitară electrică „Meteor” și un amplificator stereo de 10 MW cu două intrare pentru chitare.

Stație de radio 

Așa s-a ființat grupul de muzică ușoară „Meteor” doar cu trei muzicanți: prof. Nicu Tomoniu,  solo chitară „Meteor”, Florin Văideianu chitară armonie și Milu Popescu și-a cumpărat o „dairea”, alt fel de muzică neștiind decât o tobă de pionieri. Întrând director la 1 dec., cumpărăm amplificatorul „Delta II”.

     După ce s-a înființat primul trio al formației de muzică ușoară, am adus și o baterie, set complet de accesorii. Cu o pregătire în muzică, baterist, așa s-a constituit. cu Mihăiță Popescu. grupul de patru tineri. 


Hotel Tismana - 


1970. Dreapta, Constantin Geagu zis Tică (n. 1934) viorist, solistă Victorița, Grigore Stricăfer zis Dorel (1932-2000), bracist și Vasile Bisericosu (n. 1937), Nicolae zis Zară Geagu (1927-1997) 

6.1.4. Despre formații artistice cu  lăutari și  tarafuri în anii 2000-2017

6.4. Lista cu lăutarii de la Tismana

Între anii 1882 – 2017 

1.    Constantin (Tică) Geagu (1934-2008), primaș, ai lui Tăin
2.    Constantin Buzner (Costel) (1935-1989).
3.    Constantin Geagu zis Tăin (1896-1947), viorist primaş
4.    Costică Cârstea (1923-1960), bracist
5.    Cristi Geagu Cătăroiu (n. 1967), primaș, frați Cristi și Elena, doi soți Gabriela și Ionela Munteanu
6.    Cristian Geagu Cătăroiu (1943-2003), primaș, soția lui Elena (Nuța)
7.    Dinu Duţescu (1906-1960), bas, la fel cu Costree (Gh. Maghera) copilul lui Petre Marin (Butanu)
8.    Dumitru (Mitică) Buzner, secunda, (decedat 2012), soția Elena Buzner (decedată 2003)  
9.    Dumitru (Mitică) Falcoe zis Chibrit (1926-1993), primaș
10. Ecaterina Falcoe zisă Titina (1929-1998), solistă vocală, soţia lui Chibrit
11. Elena (Nuța) Geagu, cântăreață, a lui Cristian
12. Elena Cazacu (Motorga), acordeonist, voce, a lui Călae Cazacu
13. Elena Geagu, cântăreață, sora lui Cristi
14. Georgică Gh. Buzner (1923-2003), basist
15. Gheorghe (Georgică) Motorga (1945-2017), basist  
16. Gheorghe (Gheorghiță) Geagu (decedat 2015), primaș, ai lui Tăin
17. Gheorghe (Gicu) Pleșa (1929-19xx), zis Comisaru
18. Gheorghe Maghera, zis Costree, care a cântat şi în formaţia lui Rugină
19. Gheorghe Zlate (1918-1980), ţambal, soție Lia Pobirci
20. Gică Argint (decedat 1993), primaș cu cântăreață Marina (decedată 2016)
21. Grigore Murgu (1889-1947) banda lui Rugină    
22. Grigore Stricăfer (Dore) (1932-2000),  bracist
23. Iliuță Falcoe, voce și acordeon
24. Ion (Nelu) Tantan (decedat 1986), primaș
25. Ion (Șila) Lala (decedat 2003), primaș
26. Ion Buzner (Moşu) (1912-1976), primaş, a cântat cu solista vocală Măria Enoiu
27. Ion Buzner zis Niţă al Iui Căpeţ (1888-1968), primaș
28. Ion Enoiu (Noane) (decedat 1987) , basist
29. Ion Monafu (1919-19xx), bracist și basist
30. Ion Motorga (1913-1980), primaș şi solist vocal, copilul Ion Motorga (decedat 2005)  
31. Ion Murgu (Nelu) (1917-1980), bracist, fiul vestitului lăutar Grigore Murgu 
32. Ion Pleşa – Rugină (1882-1947), cânta cu vestitul lăutar Grigore Murgu
33. Ion Trohonel (1938-2008), basist
34. Jenica Tantan (Pobirci) (1923-1965), cântăreață devenită prima soţie a lui Victor Tantan-Pala
35. Lia Murgu, solistă a mai cântat în taraful Rugină-Murgu.
36. losif Cazacu (n. 1973), viorist şi solist vocal, fiul lui Călae
37. losif Motorga (1938-2012), viorist, fratele Lenuţei Cazacu
38. Maria Călău, cântăreață, de la Priporu de Jos
39. Măria Enoiu zisă Mariţa (1927-1986), solistă cu Ion Buzner (Moşu)
40. Măria Motorga (1940-20??), solistă vocală, soţia Iui losif.
41. Măria Murgu, zisă Lia (1925-1988), mai apoi soţia lui Ionel Bobirci.
42. Mihai (Mişu) Buzner (1920-1941), viorist de mare talent, copilul Niță Căpeț 
43. Mihai Pleșa (Mișu Fetiții) (decedat 1999), basist
44. Nicolae (Călae) Cazacu (1943-2002), primaș, soţia Elena Cazacu, solistă şi acordeonistă 
45. Nicolae Cazacu (1911-1944), viorist primaş de mare talent
46. Nicolae Geagu, zis Zară, zis Păpuşoi (1927-1997), basist
47. Nicolae Pobirci, Călae Limpii
48. Petre Buzner (1904-1981), viorist şi solist vocal, frate cu Ion – Moşu
49. Petre Geagu Cătăroiu zis Titulescu (1903-1974), vestitul baladist care a cântat cu Rugină-Murgu                      
50. Sebastian (Tian) Buzner (decedat 1996) , secunda
51. Tudoriță (Honu) Buzner, secunda
52. Vasile (Sile) Tantan (decedat 2015)  
53. Vasile Bisericosu (1937-2005), bracist
54. Vasile Geagu zis Părţa (1911-1985)
55. Victor Buzner (Ită) (1941-2014), acordeonist şi solist vocal,
56. Victor Geagu zis Lulea (decedat 1983)  
57. Victor Tantan zis Pala (1913-1957),  Gh. Tantan (Cîvița), d.1968, vioriști primaş de mâna-ntâi
58. Victoriţa Geagu (1937-2008), solistă vocală, a lui Tică, mama Docina, d.1997 (Paulina Dobrescu) 
59. Victoriţa Toacă (1944-2013), cea care a cântat pentru prima dată la acordeon în Tismana.

Detalii lăutarilor la Tismana din sec. al XX-lea

 

  1. CONSTANTIN GEAGU (n. 1934) al lui Tăin, viorist, şi pe nepoţii dirijorului: Gheorghiţă şi Tică, ambii viorişti talentaţi, care şi-au tăcut apoi propriul taraf.
  2. CONSTANTIN GEAGU zis TĂIN (1896-1947), viorist primaş, a mai avut în componenţă pe Ion Motorga (1913-1980), viorist şi solist vocal. Dinu Duţescu (1906-1960), basist.
  3. COSTEL BUZNER (1935-1989), viorist care a cântat şi în ansamblul artistic de Ia Motru.
  4. CRISTI GEAGU (n. 1967), fiul lui Cristian, viorist şi Gabriela Geagu, solistă vocală şi acordeonistă, nora lui Cristian, venită la Tismana de la Pârâul de Pripor, prin căsătoria cu Cristi.
  5. CRISTIAN P. GEAGU (1943-2003), viorist, fiul lui Petre Geagu Cătăroiu, mai fac parte: soţia sa, Nuţa de la Câmpofeni, solistă vocală şi acordeonistă, Gheorghe Pleşa zis Comisarul (n. 1929), bracist. Ion Trohonel (n. 1939), basist, Cristi Geagu (n. 1967), fiul lui Cristian, viorist şi Gabriela Geagu, solistă vocală şi acordeonistă, nora lui Cristian, venită la Tismana de la Pârâul de Pripor, prin căsătoria cu Cristi.
  6. DUMITRU FALCOE zis CHIBRIT (1926-1993), viorist primaş, nepotul lui N. Cazacu, a mai făcut parte Ion Monafu (n, 1919), basist, Ecaterina Falcoe zisă Titina (1929-1998), solistă vocală, soţia lui Chibrit, Costică Cârstea (1923-1960), bracist. Taraful era completat cu alţi lăutari, care nu erau ocupaţi, când Chibrit era tocmit.
  7. GEORGICĂ GH. BUZNER (1923-2003), basist
  8. GHEORGHE GEAGU zis GHEORGHIŢĂ, viorist primaş. născut în 1936, a mai avut în componenţă pe Constantin Geagu zis Tică (1934-2008). viorist, Grigore Stricăfer zis Dorel (1932-2000), bracist, Vasile Bisericosu (1937-2005). bracist, Gheorghe Motorga zis Georgică (1945-2017), basist, Victoriţa Geagu (1937-2008), solistă vocală şi Victor Buzner, zis Ilă, acordeonist şi solist vocal, născut în 1941. Taraful a cântat până în anul 1986, când Gheorghiţă Geagu s-a îmbolnăvit.
  9. GHEORGHE ZLATE (1918-1980), a fost folosirea ţambalului, un moldovean rămas la Tismana după satisfacerea stagiului militar, prin căsătoria cu Lia Pobirci (care nu a cântat, soră cu Jenica, prima soţie a lui Victor Tantan-Pala.
  10. GRIGORE MURGU (1889-1947) banda au făcut parte Ion Murgu zis Nelu (1917-1980), bracist, fiul vestitului lăutar Grigore Murgu, Vasile Bisericosu (1937-2005), bracist şi Nicolae Geagu zis Păpuşoi (1927-1997), basist.
  11. ION BUZNER zis MOŞU (1912-1976), viorist primaş, care a cântat alături de solista vocală Măria Enoiu zisă Mariţa (1927-1986)
  12. ION BUZNER zis Niţă al Iui Căpeţ (1888-1968), viorist care a cântat şi la Bucureşti
  13. ION PLEŞA – RUGINĂ (1882-1947), cânta cu bracistul Vasile Geagu zis Părţa (1911-1985), solista vocală Jenica Pobirci (1923-1965), devenită prima soţie a lăutarului Victor Tantan-Pala şi solista vocală Măria Murgu, zisă Lia (1925-1988), mai apoi soţia lui Ionel Bobirci.
  14. MIHAI BUZNER zis Mişu (1920-1943), viorist de mare talent
  15. MARIA CĂLĂU, cântăreață, venit de la Priporu de Jos
  16. NICOLAE CAZACU (1911-1944), viorist primaş de mare talent şi virtuozitate, care a murit pe frontul din Ungaria, cu arcuşul în mână, cântând să ridice moralul luptătorilor. Din taraf au mai făcut parte basistul Gheorghe Maghera, zis Costree, care a mai cântat şi în formaţia lui Rugină, bracistul Vasile Geagu zis Pârţa (1911-1985), Petrică Lala zis Curcanu, ţambalagiu şi solista vocală Lia Murgu, cea care a mai cântat în taraful Rugină-Murgu.
  17. NICOLAE CAZACU zis CĂLAE (1943-2002), fiu de lăutar din Frânceşti, venit la Tismana în anul 1960. Din formaţia sa fac parte: soţia Elena Cazacu zisă Lenuţa (n. 1942), solistă vocală şi acordeonistă, fiica lăutarului Gheorghe Motorga, Vasile Bisericosu (1937-2005), bracist, Grigore Stricăfer (1932-2000), bracist, losif Motorga (n. 1938), viorist, fratele Lenuţei Cazacu, Victorița Motorga (n. 1940), solistă vocală, soţia Iui losif.  In componenţă în principal avea pe membrii familiei: Lenuţa Cazacu, soţie, losif Cazacu (n. 1973), viorist şi solist vocal, fiul lui Călae şi Ion Trohonel (1939-2008), basist.  În anul 1957, lăutarii din tarafurile lui Cristian Geagu şi Călae Cazacu s-au angajat la Cooperativa „Arta Casnică", constituindu-se  într-un ansamblu, care a activat până în anul 1990.
  18. NICOLAE GEAGU (1927-1997), basist
  19. PETRE BUZNER (1904-1981), viorist şi solist vocal, frate cu Ion - Moşu, conducătorul formaţiei
  20. PETRE GEAGU CĂTĂROIU a cântat de la 13 ani la vioară, învăţat - după propria mărturisire - de Nicolae Cazacu. Dar eI s-a impus mai ales prin repertoriul vocal, fiind, socotit între primii noştri baladişti şi chiar elogiat de Tudor Gheorghe. Petre Geagu Cătăroiu zis Titulescu (n. 21 aprilie 1903), vestitul baladist care a cântat cu taraful Rugină-Murgu în Bucureşti, la cârciuma lui Marcu Căciularu. Solistele Măria Tănase şi Măria Lătăreţu i-au apreciat repertoriul şi au cules cântece de la el, cântând şi împreună la Bucureşti ori la „Taraful Gorjului".
  21. VICTOR TANTAN zis PALA (1913-1957), viorist primaş de mâna-ntâi, care a cântat şi în Orchestra de muzică populară „Taraful Gorjului", au mai făcut parte solista vocală Jenica Tantan (1923-1965), fostă Pobirci, soţia lui Victor, Chiva Tantan (n. 1922), fostă Bobirci, soră cu Ionel Bobirci, lăutar vestit în Târgu-Jiu.
  22. VICTORIŢA TOACĂ (1944-2013), cea care a cântat pentru prima dată la acordeon în Tismana.

 După preluare și îmbogățit,  Al Doru Șerban – Nicolae Mischie

„Lăutari gorjeni din sec. al XX-lea”, Ed. AGER, 2001


Prof. Nicolae N. Tomoniu

Articol scris pentru revistă. 

 

  Alte ARTICOLE

 

Site www.tomoniu.ro



[1] Trustul Centrala  Hidroelectrica

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

LUNA MARTIE SAU ÎMPLETIREA ROŞULUI CU ALBUL

  „Cică Baba Dochia cu gerul ei ăl mare, înfofolea fetile în tri cojoace, de nu mai putẻ să facă nimica…. Una care era  mai mititică, să pus...